M-am intalnit acum cateva saptamani cu Ana Badea si am mers impreuna de la Bucuresti la Galati si a fost foarte frumos si bineinteles ca acum urmeaza sa povestesc despre super gashca de la scoala numita CORTUL
Cortul era o gasca de copii care se credeau oameni mari dar isi spuneau „copiii strazii” si bineinteles credeau ca sunt altfel decat toti ceilalti. eu inca mai cred ca aveam dreptate.
Nu aveam nimic, decat mintea deschisa (atat de deschisa incat acum ni se pare ca era tocmai invers) , multa incredere, multa credinta, si TOT viitorul in fata.
Eram nebuni, fanatici, intensi, filosofi, fara prea multe prejudecati si idei fixe, si din cauza naivitatii cu care CREDEAM ca putem face orice, eu una chiar reuseam sa fac cam tot ce voiam.
Eram handicapati si inconstienti si ne intreceam in zambete si naturalete.
Nu ne oprea nimic sa ne asezam la orizontala in mijlocul strazii si sa facem poze, sau sa dansam in centrul orasului, ne mazgaleam pe maini cu pixul, putea sa ploua oricat de tare si nu conta daca ne murdaream de noroi din cap pana-n picioare sau daca aveam o singura umbrela, petreceam si sarbatoream orice eveniment, faceam obsesii si nebunii si iubeam cu mare patima.
Eram rockeri, hipioti, hardcoristi, hip-hoperi, metalisti, alternativisti, punkeri, anarhisti, pacifisti, toti amestecati si buni prieteni.
Eram cei mai fericiti copii din lume.
Lucrurile pe care copilul strazii le iubea cel mai tare erau:
„excursiile cu prietenii, prietenii adevarati, muntele, traseul, Vama Veche, noptile pierdute cu prietenii, iubirea, cocutzele, concertele, mancarea, sa citeasca, sa asculte muzica”
„sa faca ceva nou, sa-si traiasca viata la extreme, sa faca traseu la 2 noaptea, sa cada si sa se tina de urzici, haosul,”
„Vita de Vie, drumul, probele, concertele, prietenii, experienta si berea de dupa, calatoriile cat mai departe de Galati, internetul, oamenii care isi unesc puterile si realizeaza lucruri impreuna, oamenii care vor sa sara, schimbarea, culisele, ideile”
„sa bea cafea, sa iubeasca, arta in general”
Copilu’ strazii, isi dorea, dupa fiecare caz:
„sa incerce tot ce n-a incercat, sa nu ii para rau de nimic din ce face acum, sa iubeasca, sa nu iroseasca nici o secunda din viata, sa nu stea”
„sa proiecteze primul zgarie-nor din Romania”
„sa citeasca multe carti, sa calatoreasca mult (da mult), sa iubeasca multe femei si sa fete si sa se bucure de ele, dar numai pe una sa o iubeasca cu fiecare atom din el, sa-si ia o geaca de motor si un cos de gunoi, sa moara sexy, sa o mai vada o data pe baba aia care a cazut, orice ar face in viata, sa moara impacat cu el,”
„sa asculte toata muzica din Romania, sa faca ceva mare de care sa se bucure toata lumea, sa lupte cu calm impotriva a tot ce nu-i place, ”
Aveam jurnale in care scriam tot ce faceam, toate prostiile lipsite de sens pe care le scoteam pe gura, tot ce voiam sa spunem si nu aveam curaj, toate intamplarile prin care treceam si voiam sa ni le aducem aminte azi.
Aveam legitimatii cu numele noastre, aveam si adresa de e-mail cu cortul, insigne si tricouri personalizate, o „arhiva” in care pastram ca amintire diferite obiecte, si… ce mai aveam? O gramada de chestii si ne stia tot liceul si tot orasul si aratam foarte bine si sexy nu doar in interior ci si exterior asa ca toata lumea voia sa ni se alature si sa ne respecte regulile create de noi :))
Mergeam in tot felul de locuri impreuna, dar inainte treceam intr-un numar foarte mare pe la parintii celorlalti si spuneam ca „pe toti ne lasa, lasati-l si pe el. haaaideti ca nu plecam departe, haaaideti ca are note bune, si nu are absente” Ne faceam remarcati peste tot unde mergeam, in toate trenurile, campingurile, garile, cluburile, parcurile.
Aveam puterea sa ne impresionam adanc unii pe ceilalti si sa ne lasam la randul nostru impresionati.
Stiam ca putem sa facem lucruri mari si importante si eram convinsi ca asta o sa si facem, dar nu acum, ci cand o sa fim mari.
Intr-o vara din anul 2002 stateam pe faleza (zidul mic, se stie) undeva deasupra de unde se vedea un asfintit foarte portocaliu, iar Liviu mi-a zis „hai sa nu uitam niciodata acest moment” Si a mai spus el ca o sa ne facem mari si o sa avem dorinte mult mai complicate si vieti imbarligate si o sa uitam care este scopul cel mare si important si SIMPLU al vietii – acel scop pe care atunci il atingeam cu brio macar o data pe zi.
Chiar daca acum vorbim foarte rar, toti sunt oameni foarte misto pe care ii iubesc la fel de tare ca atunci, iar lucrul asta e unul din cele pe care atunci mi le doream cel mai mult. Sa ajungi sa cunosti pe cineva atat de bine incat daca te intalnesti dupa 7 ani de pauza in care amandoi v-ati schimbat, totusi sa va cunoasteti la fel de bine.
Toate reuniunile de clasa, de gashca, de orice, toate povestirile din tren, toate cuvintele pastrate de acum 10 ani, toate melodiile reascultate, scrisorile pe care nu le-ai pierdut, promisiunile respectate, cartile recitite, pozele revazute, au un scop extrem de important. Sunt ca o dovada de respect fata de lucrurile in care credem si pe care vrem sa le dam mai departe.
Sunati-va, bai, prietenii din copilarie! Invitati-i la o inghetata din aia la cornet si plimbati-va prin locurile alea de demult. Nu mai aveti numarul? Ei asta sa fie problema.
Duceti-va in vizita la educatoare, invatatoare, la profesorii aia tineri care acum sunt batrani si, daca aveti pentru ce, intoarceti favorurile – mi-a spus un profesor foarte bun din facultate ca la un anumit interval de timp trebuie sa ne intoarcem in locurile de unde am plecat pentru a aduce recunostinta pentru ceea ce suntem acum.
Nu ratati intalnirea de 10 ani, si daca nu o organizeaza nimeni, ce poate sa insemne altceva decat ca trebuie sa o faci tu!
Mie imi e tare dor sa fiu fericita asa, fara motiv. Sa radem ca prostii. De fapt, ca desteptii. Pentru ca trebuie sa fii destept ca sa poti sa faci asta.
Nota: cu ocazia acestei postari tin sa va aduc aminte de si sa ii salut pe: Poezie, Taldu, Susi, Nicu Covaci, Lazzio, Gabi Fanaca, Sergiu Dumitrescu Junior, Oddie, Raluca Corbeanu, fratele lu’ remus, Speriat, Ninja, Cristos, Aviatoru, Horatiu, Vaka Nebuna, Calugaru, Punkeru’, Tauru, reflectorul de la Motorrock, nea Puiu, Pana, Mario Vasilescu, Poponaru din Vama, Alien, Porc, covorul lui Mircea
Un nor c-o chitara 