Entry for July 8, 2009

Sa inteleg ca e aproape imposibil sa nu scriu despre asta.

Lasand la o parte toate glumele pe seama lui, care oricum erau de suprafata, gen „ce fata ai, zici ca esti Michael Jackson”, in ultimele zile am urmarit tot ce s-a dat radio si la televizor despre el, am urmarit fara sa ma gandesc si sa analizez nimic, doar am ascultat si am privit. Abia acum mi-am desprins ochii din televizor si simt nevoia sa spun si eu ceva, cu toate ca absolut tot ce putea fi spus, a fost deja spus de multe ori si in multe forme.

Exista oameni care isi dedica vietile pentru ca viata noastra sa fie mai spectaculoasa, oameni care au puterea sa trezeasca la viata alte cateva sute de milioane de oameni, exista oameni care au impactat pur si simplu toata planeta.

Eu nu stiu nimic sigur despre el. Nu am incredere in mass-media mai mult decat in alte lucruri. La fel ca orice persoana, si mass-media minte sau infloreste, inventeaza sau manipuleaza ca sa aiba alte lucruri de castigat. Acum aproximativ 3 ani mi-am dat seama de acest lucru, si de atunci singurul lucru pe care mai pot sa-l fac e sa ma iau si eu dupa intuitie. Si intuitia m-a facut sa-l consider mereu pe Michael Jackson o persoana corecta si nevinovata, un om care a renuntat la el insusi pentru… lume, pentru viata. Atat, in rest nimic extraordinar, nimic iesit din comun, o simpla parere, fara prea mare atentie si fara vreo urma de implicatii sentimentale.

Din totdeauna l-am privit ca si cum ar fi ceva normal tot ce face, ca doar e un mare om. Privit ca un zeu e ceva normal, dar cand te gandesti la el ca la un simplu om, lucrurile devin ceva mai greu de inteles.

Am auzit multe povestiri despre concertul din Romania din `92 si chiar daca nu m-a interesat niciodata in mod special muzica lui, de cateva ori mi-am imaginat cum ar fi fost daca eram si eu la concertul ala, pentru ca se poate spune ca face parte din istoria Romaniei, macar ca un simbol.

Familia mea imi spune ca oricat as incerca si oricat de multe mi s-ar povesti, tot nu pot sa imi dau seama ce a insemnat pentru Romania acel concert, in acel moment, si cum s-a simtit totul. Imi dau seama ca nu prea am cum sa simt vreodata ce au simtit oamenii aia si mi se pare trist.

Acum doar printr-o adevarata minune mai simt oamenii asa ceva. Vrem cat mai mult show, lucruri cat mai spectaculoase, nu ne mai ajunge, putine lucruri mai pot sa ne atinga, ne indepartam de la esenta si uitam si incepem sa ne intrebam, in ce consta de fapt acea esenta.

Nu am vrut niciodata sa se ajunga sa fie atata indiferenta pentru nici o formatie (chiar si pentru una proasta), cum este in zilele noastre. Ma uit la publicul din Romania si la formatiile noastre, si mi se pare trist. Si aproape ca imi vine sa fug de la concerte la care alta data eram in primul rand.

Criza financiara va transforma multe. Nici despre asta nu stiu prea multe, de unde a pornit de fapt, la ce se gandesc oamenii care controleaza totul, avem noi oamenii aceaasta putere de a controla sau doar ni se pare, oricum toate intrebarile astea fara raspuns nu ma impiedica sa cred ca totul are un scop, si ma gadnesc ca poate unul din lucrurile care se vor intampla in urmatorii ani este ca vom pierde pe plan material dar poate acest lucru se intampla tocmai pentru a incepe sa recastigam ce am pierdut pe plan spiritual.

Uneori ma gandesc ca oricat de putine am sti despre lume si despre oamenii care o conduc, sunt unele evenimente care demonstreaza ca oamenii sunt vii, si buni, si marinimosi, si plini de iubire, in esenta lor. In rest, n-au decat sa ne minta.

Zilele astea am vazut oameni care cred cu putere ca nu exista limite si care prin credinta lor fac ca lucrurile sa nu se termine.

E aceeasi senzatie pe care cred ca majoritatea oamenilor au avut-o macar o data la o inmormantare in familie, cand te intalnesti cu oameni din familie pe care nu i-ai vazut de cativa ani, si nu mai conteaza lucrurile si grijile marunte si iti aduci aminte cine esti si ce conteaza cu adevarat, si oamenii sunt uniti. Doar ca acum totul e la nivel mondial.

Inca o data sunt in acea categorie de oameni care realizeaza pe deplin importanta unui lucru abia dupa ce nu mai e, acel gen de oameni care au facut ca in cateva zile vanzarile sa creasca de 300 de ori si orice material cu Michael Jackson sa stea pe raft nu mai mult de 5 minute.

Mi-au trecut atatea ganduri prin cap si la urma am ajuns la concluzia ca stiu atat de putine despre lumea asta. De fapt nu stiu nimic. Ma simt limitata si ignoranta dar asta deja intra in categoria lucrurilor care nu mai conteaza acum.

Cred ca ceea ce am primit eu in zilele astea a fost mesajul transmis si primit de toata planeta. Fiecare din noi poate face o diferenta.

Vreau de acum inainte sa respect mai mult tot ce e in jurul meu, fiecare lucru pe care pot sa il observ sa primeasca de 10 ori mai multa atentie si respect din partea mea, asa preventiv, pentru ca niciodata nu am de unde sa stiu cine merita si pe langa ce trec fara sa stiu.

Si vreau o strada cu numele lui.


Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s