Arhivă pentru Noiembrie, 2010

Am descoperit de curand ca sunt o mare admiratoare a formatiei Taxi si pana acum n-am bagat de seama.

Ultima data cand le-am acordat atentie a fost acum vreo 10 ani cand mi-am cumparat de la Music Plus din Tiglina 1, Galati, o caseta pe care scria Trag un claxon, si imi amintesc ca prima data m-a enervat vocea „pop” a lui Dan Teodorescu dar intre timp a ajuns sa se adevereasca zicala cum ca de la ura la iubire e doar un singur pas… nu pentru ca m-am obisnuit cu ea :)) ci pentru ca e deosebita, si RR-iala aia parca ar face parte din marketingul trupei.

Mereu mi-a placut acest amestec de eleganta, prospetime si umor pe nume Taxi. Au un spirit familiar, ma fac sa ma simt „ca acasa”.

Am ras tare cand a aparut Americanofonia, era atat de potrivita pentru perioada aia, era exact ce trebuia spus. Intre timp am inceput si eu (si cred ca nu numai eu) sa folosesc destule cuvinte din acea lunga lista.

De-a lungul anilor au atacat majoritatea persoanelor care, pentru dezvoltarea lor personala, aveau nevoie sa fie atacate – fie mai discret , fie mai direct, dar cu mult tupeu si cu un umor natural care ii face sa nu poata fi asemanati cu nici un alt artist, national sau international.

Pe de alta parte au si puterea sa puna la pamant cu piesele alea de dragoste care sunt atat de autentice incat te fac ori sa crezi ca le-ai compus tu intr-o viata anterioara, ori sa speculezi, ori sa iti doresti sa ajungi si tu candva la intensitatea acelor trairi.

Despre aparitia piesei Cele doua cuvinte nu cred ca mai e nevoie spun ceva. Am scris dar am tot amanat sa postez – la inceput am spus ca „promite multe, abia a aparut si deja toti cunoscutii mei si cunoscutii cunoscutilor mei o asculta, o fredoneaza intruna si o dau mai departe”. Imi propusesem si eu sa o dau mai departe prin mijloacele mele, pentru ca formatia Taxi se plangea de lipsa de promovare, dar totusi pana sa ajung eu sa fac asta, a devenit atat de populara incat acum cine scrie despre ea o face ca sa devina la randul lui popular.

Am ascultat piesa la scurt timp dupa ce a aparut, si am asteptat cu mare curiozitate sa vad care sunt cei 26 de barbati care urmeaza sa apara in videoclipul realizat de Teo Trandafir – videoclip care nu este atat de original precum spune majoritatea – s-a mai facut, s-a mai vazut, dar asta nu conteaza pentru ca e oricum reusit, simplu, amuzant si foarte… potrivit. Un videoclip si o piesa care a adus un serviciu atat femeilor (ne face sa ne simtim deosebite, sa ne placa ce auzim si sa avem senzatia unei mari descoperiri in ceea ce priveste secretele sexului masculin), cat si barbatilor, care pe de o parte se fac mai usor intelesi si pe de alta parte acum pot spune „hai sa-ti arat o piesa misto” in loc de acele doua grele cuvinte.
Am senzatia ca o sa urmeze foarte multe replici si interpretari la clipul asta.

Pe langa toate astea, pot sa spun ca am o viata putin mai fericita de cand stiu ca exista o persoana ca „ala de la Taxi” care poate sa afirme cu atata nonsalanta: „Sunt locuri din mine unde nu as vrea sa ajung ca sa nu aflu ce e acolo, si altele in care nu vreau sa ajung pentru ca stiu deja ce e acolo. Nu prea ma frecventez.” :))

Pentru ca fiecare postare trebuie sa aiba si un fond muzical, pentru ca vreau sa impartasesc cu toata lumea ce mi se pare mie foarte frumos, si sperand ca nu sunt singura rupta de realitate care descopera unele melodii abia dupa ce si rudele cele mai in varsta le stiau pe dinafara, am sa impartasesc cu voi doua piese de care nu aveam habar pana acum putin timp.

Pe prima am descoperit-o cautand „un sfarsit e un inceput” de la Celelalte Cuvinte, planuindu-mi sa imi plang putin de mila asultand-o, si imediat ce am dat play mi-a trecut orice chef de smiorcaieli si melancolii patetice, am ras cu lacrimi o zi intreaga. Originala viziune si abordare.

Cea de-a doua e una serioasa. Foarte. De multa vreme ma gandesc la ce spune numai ca eu nu m-am exprimat – am asteptat sa o faca altii inainte, pentru a ma folosi de ei. Simt si eu exact-exact la fel, adica, cu parere de rau, nimic.

Inchei aceasta postare dezmembrata si neterminata spunandu-va ca dorinta mea cea mai mare in acest moment este sa merg intr-un club/bar/orice si deodata, pe neasteptate, sa inceapa o piesa Taxi.

Anunțuri