Arhivă pentru Septembrie, 2009

noradora3

O scurta lista cu primele imagini care imi vin in minte din primii mei ani de viata:

  • un tractoras rosu cazand pe scari de la etajul 3
  • prietena cea mai buna alergand si strigand „Nolaaaa”
  • 100 de gume Cindy
  • o piesa de teatru cu niste oameni rastigniti pe 3 cruci
  • o fata mica si frumasa plangand dupa un iepuras aruncat peste un gardproduct-404356
  •  o masina goala si multa lume adunata in jurul ei
  •  o gradinita cu papusi de lemn foarte ciudate
  •  o educatoare cu parul mare
  • o groapa mare cu multi catei mici in ea
  •  guma cu surprize din Jurassic Park, guma Turbo si Wrigley’s Spearmint
  • vreo 15 jucarii din plus cu care dormeam in pat
  • o teava mare si gri + un gard alb + un teren de fotbal
  •  un barbat interesant care asculta muzica fara versuri si care avea un paianjan mare cat tot tavanul
  •  cei mai colorati adidasi din lume cu foarte mult nisip in ei
  •  un tobogan din fier spart pe undeva pe la sfarsit
  •  o gradina imensa cu flori care se chemau gura leului
  • doua roluri si doua costume numite „Margarete” si „Macrosu”
  • multi oameni pletosi adunati intr-o camera, parfum, tigari si multe cuvinte pe care nu le intelegeam
  • niste fulgi enormi de zapada, o sanie si o discutie interminabila intre doi adulti
  • geam aburit
  • un pick-up si niste versuri care mi se pareau extrem de amuzante si anume „astazNils Holgersson 05i iar la telejurnal am vazut cascaval”
  •  un fes rosu si niste saboti din lemn ca ai lui Nils Holgerson – primul meu „idol”
  • Stelute in genele ei
  • patut cu plasa alba

Sunt mai intense intamplarile in sine sau amintirile?

Oricum, eu ma simt fix aceeasi ca atunci, singura diferenta e ca acum am 22.

E destul de greu sa tin un blog intr-o perioada asa de agitata ca asta, cu 3 calculatoare dintre care unul e laptop si sta toata lumea la el, celalalt e cu vedere la ochii lumii, iar al meu care e pus intr-o pozitie mai acceptabila pentru scris, e aproape mort.

Ca sa pot sa scriu am nevoie de multe conditii si confort.

Mi-a venit acum ideea sa mai postez ceva cand am dat de o poezie care mi-a placut foarte mult si pe care o citesc cam o data pe an si de fiecare data o vad altfel.

Si inca una, aia de cand eram eu mica, nu stiu de ce dar am impresia ca feul in care e scrisa mi-a modelat putin … viata e mult spus, dar macar visele si aspiratiile si imaginatia. Daca stau sa ma gandesc ce anume are special, habar n-am. Dar am imaginea clara in minte despre tot ce se intampla acolo. Printre altele vad un cartier de vis, cu multa personalitate, un felinar din ala de pe strada foarte luminos unde se pot vedea fulgii de zapada intr-o forma mai ciudata si senzatia destul de accentuata ca am trait experienta aia candva demult. Asta e poezia, daca aveti si voi altele care v-au placut in mod special, lasati un comment cu titlul si autorul.

9 e un numar armonios, linistitor, care ma intregeste si imi poarta mult noroc.

Bine ati venit pe blogul meu!

Discutie intre bunica-mea si bunica-miu:

Ea: mai Nora, mosul asta a inebunit

El: taci (dandu-i o palma la cur) mai babo ca anu asta facem nunta de aur!

Discutie intre verisorii mei mici:

Tudor: Michael Jackson vrea sa salvam planeta?

Ioana: da… cred ca da

Tudor: si daca salvam planeta il salvam si pe el?

Ioana: el a murit deja. dar tu vrei sa salvezi planeta?

Tudor: care planeta?

Ioana: planeta Pamant

Tudor: Aaa, nu. Eu nu vreau sa mor. Macar 100 de ani sa traiesc.

tot Tudor: auzi… dar de ce moartea e infinita?

Ioana: nu stiu

Anto (mama lor, strigand din bucatarie): Mai, iar vorbiti despre moarte?

Tudor: ce urmeaza dupa infinit?

Ioana: infinit 2

Tudor: dumnezeu stie cand o sa murim?

Ioana: …??

Tudor: eu stiu cum arata Dumnezeu. Are parul lung, alb, si e imbracat cu niste haine groase.

Ioana: eu stiu cum arati tu de fapt. Tu esti un copil-copac.

Tudor: ba nu, tu esti o super nepoliticoasa. O sa te ia la puscarie!

Ioana: si tu ai sa ajungi in iad

Tudor: heeeeeeeei reao! nu-mi plac vorbele despre mine cand ajung in iad!

In 2001 cand i-am ascultat prima oara, mi s-au parut niste copii care se joaca si ei de-a muzica. Mi-au placut dar niciodata nu i-am tratat cu prea mult respect si nu i-am luat foarte in serios.

Acum ceva vreme, dupa 7 ani pauza, am fost la un concert cu ei si atmosfera de acolo m-a facut sa ii ascult mai atent. Initial singurul album care mi-a placut a fost Toxic, De la o vreme am inceput sa ascult cu mai mare atentie si Broken Trust.

Imi place mai mult Toxic decat Broken Trust, mi se pare mai expresiv, poate pentru ca am prejudecati legate de limba in care canta o trupa romaneasca proportional cu sinceritatea acesteia.

Mai au si alte albume in afara de astea doua?

Oricum au ceva special si personal AB4 astia, piesa mea preferata ramane Hol, nu doar pentru linia melodica ci si pentru versurile foarte fine si vii.

Multumesc AB4 pentru aceasta melodie 🙂 si abia astept Tuborg Green Fest ca sa ii ascult si sa ii VAD!